Sala mare
distribuție
Regia artistică: Ina Hudea (invitată)
Scenografia: Liliana Moraru (invitată)
Mişcarea scenică, Coregrafia: Marius Toda
Nabucco: Lucian Petrean (invitat)
Ismaele: Cristian Mogoșan
Zaccaria: Petru Burcă
Abigaille: Alice Lopez (invitată)
Fenena: Andrada Roșu
Marele Preot: Cristian Hodrea
Abdallo: Florin Pop
Anna: Oana Trîmbițaș (debut)
Orchestra, Corul și Ansamblul de balet al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Asistenţă regie artistică: Alina Simona Nistor
Regie scenă culise: Cristina Albu \ Alina Simona Nistor
descriere
categorie spectacol: operă
Operă în patru acte pe un libret de Temistocle Solera, inspirat din piesa Nabuchodonosor de Auguste Anicet-Bourgeois și Francis Cornu și baletul Nabucodonosor de Antonio Cortesi
Vârsta recomandată: 7+
Alături de impresionantele abilități componistice manifestate cu precădere în genul liric, Giuseppe Verdi (1813-1901) – „l’italianissimo” – s-a remarcat în timpul existenței sale prin excelență creativă și prin latura revoluționară, patriotică, fiind un reprezentant de seamă în lupta pentru unificarea Italiei. Totuși, dintre titlurile operelor care îi reflectă atitudinea militantă, Nabucco rezonează într-un mod aparte. După succesul relativ al primelor două opere reprezentate pe scena teatrului Scala din Milano și pierderea treptată a membrilor familiei sale în decurs de doar doi ani (1838-1840), Giuseppe Verdi renunțase la ideea de a mai compune. Contactul cu libretul lui Temistocle Solera, inspirat din Vechiul Testament și, implicit, versurile viitorului cor al sclavilor evrei – Va pensiero, sull’ali dorate – a avut un impact puternic asupra sa, determinându-l să se întoarcă la arta creatoare. Pe parcursul anului 1841, Verdi a compus opera Nabucodonosor, interpretată în premieră la Scala in Milano în anul următor, la data de 9 martie, marcând, fără îndoială, începutul unei cariere artistice strălucitoare și stabilind un record de popularitate păstrat până în zilele noastre.
Subiectul urmărește, pe parcursul celor patru acte, evoluția condiției poporului evreu – de la cea de oprimare la cea de libertate – dar și a atitudinii împăratului Nabucodonosor – întâi de aroganță, apoi de umilință – în fața puterii divine. Viziunea regizorală a Inei Hudea respectă concepția dramaturgică originală, în timp ce scenografia Lilianei Moraru prezintă componenta spațială a acesteia într-un context modern, contemporan.
Spectacolul are o pauză şi se încheie în jurul orei 21.00