
LACUL LEBEDELOR
PIOTR ILICI CEAIKOVSKI
Duminică, 14 iunie, ora 18:30
Dirijor: Adrian Morar
Odette: Adelina Gribincea
Siegfried: Augustin Gribincea
Bufonul: Vlad Maier
Rothbart: Ryan Brown (debut)
Profesorul de dans: Lucian Bacoiu
Regina Mamă: Daniela Drăgușin
Pas de trois: Andrada Ion-Brown, Ariana Chinan, Andrei Damaschin
Regia și Coregrafia, adaptare după Lev Ivanov: Vasile Solomon
Asistent coregrafie: Dan Haja
Scenografia: Mihai Vălu (invitat)
Conținut video: Magdy Hawash
Un grup de elevi de la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică Octavian Stroia Cluj-Napoca
Orchestra, Soliștii și Ansamblul de Balet ale Operei Naționale Române din Cluj-Napoca
Balet în patru acte pe un libret de Vladimir Beghicev și Vasili Geltzer
În ciuda temerilor contemporanilor că predilecția pentru balet a compozitorului rus Piotr Ilici Ceaikovski (1840 – 1893) avea să îi afecteze considerabil reputația de simfonist, tocmai talentul simfonic a constituit principala resursă a compozitorului în promovarea genului, odată cu transformarea muzicii din simplu suport al parcursului coregrafic într-o componentă expresivă de mare importanță în transmiterea mesajului artistic.
Se spune despre unele întâlniri că sunt scrise în stele – așa se crede și despre cea dintre compozitorul Piotr Ilici Ceaikovski cu Marius Petipa – dansator și coregraf francez de renume mondial, care a condus timp de câteva decenii compania de balet a Teatrului Mariinski – și Lev Ivanov – asistentul acestuia. Momentul istoric al intersecției celor trei s-a materializat în magia a trei capodopere ce aveau să devină legendare: Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci.
Primul dintre balete, Lacul lebedelor, a fost compus de către Ceaikovski în perioada 1875 – 1876 și are la bază un libret de Vladimir Beghicev și Vasili Geltzer, care redă tematica victoriei binelui asupra răului și a dragostei adevărate asupra răului, având în centru prezența “fetei-lebădă”, simbol al purității și feminității și pe al ei iubit Siegfried, a cărui iubire sinceră reușește să spulbere vraja care o țineaș captivă.
Dat fiind faptul că prima reprezentare a lucrării la Teatrul Bolșoi în 1877 a fost primită cu scepticism din partea publicului, Ceaikovski și-a petrecut ultimii ani din viață fără a anticipa dimensiunea succesului de care Lacul lebedelor avea să se bucure după premiera sa absolută de după moartea sa, la 15 ianuarie 1895, în coregrafia lui Marius Petipa (actele I și III) și a lui Lev Ivanov (actele II și IV).
Premiera actualei montări, semnată de Vasile Solomon, respectând caracterul clasic original, a avut loc pe scena Operei Naționale Române Cluj-Napoca la 10 februarie 2016, la doar câteva luni după succesul de care spectacolul s-a bucurat pe teritoriul Chinei, cu prilejul turneului susținut Ansamblul de balet al Operei Naționale Române (septembrie-octombrie 2015). Aceeași producție coregrafică a fost prezentată de artiștii Operei clujene, în premieră națională, în cadrul unui eveniment excepțional, pe o scenă special amenajată pe Lacul Chios al Parcului Central din Cluj-Napoca, unde glisarea lebedelor a prins un contur unic.
Vârsta recomandată: 5 +
Spectacolul are două pauze și se încheie în jurul orei 21:45.
****
ETICHETA DE SPECTACOL
Stimați oaspeți ai Operei Naționale Române Cluj-Napoca,
Principalul nostru scop este cel de a vă oferi o experiență memorabilă cu prilejul fiecărui eveniment artistic al Operei Naționale Române Cluj-Napoca, motiv pentru care vă rugăm să ne susțineți în următoarele aspecte privind eticheta de spectacol, reguli prezente și respectate în marile teatre de operă din întreaga lume, definitorii în derularea unor reprezentații de succes și, mai ales, agreabile în rândul auditoriului.
Îmbrăcați-vă adecvat!
Dacă vorbim despre evenimente muzicale clasice sau spectacole de operă, este indicat să purtați o ținută echilibrată, nici foarte lejeră, nici exagerat de formală.
Fiți punctuali!
Întârzierea dumneavoastră creează serioase neplăceri artiștilor, dar și celor prezenți deja în sală. Acest lucru poate fi evitat printr-o mai mare atenție cu privire la durata deplasării dumneavoastră până la Operă și la posibilii factori care v-ar împiedica să ajungeți la timp. Intrarea în sala de spectacol după începerea reprezentației este permisă doar la pauză.
Verificați și asigurați-vă că telefonul mobil este închis!
Utilizarea telefoanelor mobile este interzisă. Lumina emisă de ecranele pornite este extrem de deranjantă pentru ceilalți participanți la spectacol.
Fotografierea și/sau înregistrarea video nu sunt permise pe durata reprezentației
Dat fiind faptul că blitz-ul dumneavoastră va distrage atenția interpreților, iar mișcările dumneavoastră vor tulbura atât concentrarea,cât și bucuria spectatorilor așezați în vecinătate, filmarea și fotografierea sunt strict interzise.
Înregistrările video pe orice fel de suport nu sunt permise și pot face obiectul unor plângeri de încălcarea drepturilor de autor.
Păstrați liniștea!
Așezați-vă în liniște și așteptați cu răbdare începerea spectacolului, timp în care puteți vorbi în șoaptă și cu mare discreție.
Accesul cu mâncare și/sau băuturi este strict interzis în sala Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.
După începerea reprezentației, evitați dialogurile, șoaptele, fluieratul, fredonatul pe perioada derulării muzicii, pentru a nu distrage atenția celorlalți participanți la spectacol.
Ridicarea în picioare, cutreierarea sălii sau părăsirea acesteia înainte de terminarea spectacolului sunt unanim considerate drept atitudini lipsite de respect care pot duce la interzicerea accesului în sala de spectacol.
Pentru mai multe informații vă rugăm să consultați Regulamentul oficial pentru publicul spectator disponibil aici.
Opera Națională Română din Cluj-Napoca vă dorește o seară de neuitat!