Sala mare
distribuție
Regia artistică, mișcare scenică, design lumini: Rareș Trifan
Scenografie: Valentin Codoiu
Conținut video: Magdy Hawash
Pregătirea muzicală a Spiritelor II, III: Anca Mona Mariaș
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Macbeth: Florin Estefan
Lady Macbeth: Nadia Cerchez (invitată)
Banco: Roberto Scandiuzzi (invitat)
Macduff: Eusebiu Huțan (debut)
Malcolm: Nicolae Ilincăi (invitat; debut)
Doamna însoțitoare: Iulia Merca
Doctorul: Petre Burcă
Servitorul, Asasinul, Mesagerul, Spiritul I: Sebastian Balaj / George Godja
Fleanzio: Dan Ureche
Spiritul II: Diana Barz
Spiritul III: Maria Popa Bota
Duncan: Marius Toda
Orchestra și Corul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca
descriere
categorie spectacol: operă
Operă în patru acte pe un libret de Francesco Maria Piave, după tragedia omonimă de William Shakespeare
Prima dintre cele trei opere ale lui Giuseppe Verdi având la bază piesele de teatru ale lui Shakespeare – care precede Otello și Falstaff – , Macbeth prezintă o poveste despre putere, intrigă politică și magie, în centrul desfășurării acțiunii aflându-se cuplul protagonist – Macbeth și soția sa, Lady Macbeth. Pe parcursul vieții, Verdi a fost pasionat de politică, compunând opera Macbeth într-un moment tensionat din istoria Italiei, când cea mai mare parte a peninsulei era sub dominație austriacă. Verdi era simpatizant al Unificării Italiei, sau Risorgimento (it. „mișcarea pentru unificare și independență”), iar opera Macbeth reflectă aceste afinități. Premiera a avut loc la Teatro della Pergola din Florența, în data de 14 martie 1847, o versiune revizuită a operei fiind prezentată în 21 aprilie 1865, la Théâtre Lyrique din Paris.
Opera Macbeth este reprezentată, în principal, de tema tiraniei, libertății și a magiei, locul desfășurării acțiunii fiind Scoția secolului XI. Prevestirea grupului de vrăjitoare stabilește cuplul protagonist pe un traseu ce implică nebunie, crimă și distrugere. Aflându-se sub impulsul profețiilor vrăjitoarelor și determinați fiind de o ambiție de necurmat, Macbeth și soția sa, un cuplu arhetipal al puterii, fac crime în mod consecvent pentru a păstra tronul Scoției. În Macbeth, cuvântul „sânge” este menționat de 24 de ori, iar cuvântul „sângeros” de 15 ori. Fiecare moment al operei oscilează, pe muchie de cuțit, între realitate și halucinație, lume și iad. De la primele note prevestitoare ale uverturii, până la ariile cutremurătoare, corurile macabre ale vrăjitoarelor, criminalilor și scoțienilor care-și manifestă frământările, muzica lui Verdi ne atrage puternic în inima maleficului. Macbeth este o operă de o frumusețe înfiorătoare, pentru care Giuseppe Verdi a extras din piesa lui Shakespeare esența de magie, crimă și nebunie, conferindu-i mai multă intensitate, ce se traduce printr-o explorare a tiraniei și o călătorie surprinzătoare a dezintegrării sufletului. Sinceritatea textului, transparența personajelor și aspectul cu nuanțe de thriller al desfășurării acțiunii o face palpitantă și încântătoare, deopotrivă.
În timp ce evidențierea tiraniei în opera lui Verdi reprezintă un element inovator, legătura intrinsecă dintre Macbeth și piesa lui Shakespeare se relevă prin explorarea întrebărilor despre soartă și libertate: sunt Macbeth și Lady Macbeth pioni ai spiritelor malefice? Fac ei din credința în supranatural o scuză pentru setea lor de putere? Ca și Shakespeare, Verdi a păstrat misterul răspunsurilor acestor întrebări.
Vârsta recomandată: 14+
Spectacolul are trei pauze și se încheie în jurul orei 22:00