Sala mare
distribuție
VASILE SOLOMON - Regia şi Coregrafia, adaptare după Lev Ivanov
MIHAI VĂLU - Scenografia
ANDREEA JURA - Odette-Odile
DAN HAJA - Siegfried
LUCIAN BACOIU - Rothbart
MIRCEA MUNTEANU - Bufonul
MARIUS TODA - Profesorul de dans
DANEILA DĂRGUȘIN - Regina mamă
ADELINA FILIPAȘ, DOINA ANAMARIA FLOREA, AUGUSTIN GRIBINCEA - Pas de trois
ORCHESTRA, SOLIȘTII ŞI ANSAMBLUL DE BALET AL OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE CLUJ-NAPOCA
PARTICIPĂ UN GRUP DE ELEVI DE LA LICEUL DE COREGRAFIE ŞI ARTĂ DRAMATICĂ „OCTAVIAN STROIA” CLUJ-NAPOCA
PAVEL ROTARU, BORIS NEBYLA - Preluare regie și coregrafie, adaptare după Lev Ivanov
DAN LUPEA - Regie scenă culise
descriere
categorie spectacol: balet
Spectacol realizat cu sprijinul Fundației Culturale ,,Simona Noja”
Balet în patru acte pe un libret de Vladimir Beghicev și Vasili Geltzer
Vârsta recomandată: 5+
În ciuda temerilor contemporanilor că predilecția pentru balet a compozitorului rus Piotr Ilici Ceaikovski (1840 – 1893) avea să îi afecteze considerabil reputația de simfonist, tocmai talentul simfonic a constituit principala resursă a compozitorului în promovarea genului, odată cu transformarea muzicii din simplu suport al parcursului coregrafic într-o componentă expresivă de mare importanță în transmiterea mesajului artistic.
Se spune despre unele întâlniri că sunt scrise în stele – așa se crede și despre cea dintre compozitorul Piotr Ilici Ceaikovski cu Marius Petipa – dansator și coregraf francez de renume mondial, care a condus timp de câteva decenii compania de balet a Teatrului Mariinski – și Lev Ivanov – asistentul acestuia. Momentul istoric al intersecției celor trei s-a materializat în magia a trei capodopere ce aveau să devină legendare: Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci.
Primul dintre balete, Lacul lebedelor, a fost compus de către Ceaikovski în perioada 1875 – 1876 și are la bază un libret de Vladimir Beghicev și Vasili Geltzer, care redă tematica victoriei binelui asupra răului și a dragostei adevărate asupra răului, având în centru prezența “fetei-lebădă”, simbol al purității și feminității și pe al ei iubit Siegfried, a cărui iubire sinceră reușește să spulbere vraja care o ținea captivă.
Dat fiind faptul că prima reprezentare a lucrării la Teatrul Bolșoi în 1877 a fost primită cu scepticism din partea publicului, Ceaikovski și-a petrecut ultimii ani din viață fără a anticipa dimensiunea succesului de care Lacul lebedelor avea să se bucure după premiera sa absolută de după moartea sa, la 15 ianuarie 1895, în coregrafia lui Marius Petipa (actele I și III) și a lui Lev Ivanov (actele II și IV).
Premiera actualei montări, semnată de Vasile Solomon, respectând caracterul clasic original, a avut loc pe scena Operei Naționale Române Cluj-Napoca la 10 februarie 2016, la doar câteva luni după succesul de care spectacolul s-a bucurat pe teritoriul Chinei, cu prilejul turneului susținut Ansamblul de balet al Operei Naționale Române (septembrie-octombrie 2015). Aceeași producție coregrafică a fost prezentată de artiștii Operei clujene, în premieră națională, în cadrul unui eveniment excepțional, pe o scenă special amenajată pe Lacul Chios al Parcului Central din Cluj-Napoca, unde glisarea lebedelor a prins un contur unic.
Spectacolul are trei pauze şi se încheie în jurul orei 21.30