Sala mare
distribuție
VASILE SOLOMON - Regia şi Coregrafia, adaptare după Lev Ivanov
MIHAI VĂLU - Scenografia
ANDREEA JURA - Odette-Odile
DAN HAJA - Siegfried
LUCIAN BACOIU - Rothbart
MIRCEA MUNTEANU - Bufonul
MARIUS TODA - Profesorul de dans
DANEILA DĂRGUȘIN - Regina mamă
ADELINA FILIPAȘ, DOINA ANAMARIA FLOREA, AUGUSTIN GRIBINCEA - Pas de trois
ORCHESTRA, SOLIȘTII ŞI ANSAMBLUL DE BALET AL OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE CLUJ-NAPOCA
PARTICIPĂ UN GRUP DE ELEVI DE LA LICEUL DE COREGRAFIE ŞI ARTĂ DRAMATICĂ „OCTAVIAN STROIA” CLUJ-NAPOCA
PAVEL ROTARU, BORIS NEBYLA - Preluare regie și coregrafie, adaptare după Lev Ivanov
DAN LUPEA - Regie scenă culise
descriere
categorie spectacol: balet, repetiție generală
Repetiție generală cu public (realizatorii pot întrerupe anumite momente, în funcție de necesități)
Spectacol realizat cu sprijinul Fundației Culturale ,,Simona Noja”
Balet în patru acte pe un libret de Vladimir Beghicev și Vasili Geltzer
Vârsta recomandată: 5+
În ciuda temerilor contemporanilor că predilecția pentru balet a compozitorului rus Piotr Ilici Ceaikovski (1840 – 1893) avea să îi afecteze considerabil reputația de simfonist, tocmai talentul simfonic a constituit principala resursă a compozitorului în promovarea genului, odată cu transformarea muzicii din simplu suport al parcursului coregrafic într-o componentă expresivă de mare importanță în transmiterea mesajului artistic.
Se spune despre unele întâlniri că sunt scrise în stele – așa se crede și despre cea dintre compozitorul Piotr Ilici Ceaikovski cu Marius Petipa – dansator și coregraf francez de renume mondial, care a condus timp de câteva decenii compania de balet a Teatrului Mariinski – și Lev Ivanov – asistentul acestuia. Momentul istoric al intersecției celor trei s-a materializat în magia a trei capodopere ce aveau să devină legendare: Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci.
Primul dintre balete, Lacul lebedelor, a fost compus de către Ceaikovski în perioada 1875 – 1876 și are la bază un libret de Vladimir Beghicev și Vasili Geltzer, care redă tematica victoriei binelui asupra răului și a dragostei adevărate asupra răului, având în centru prezența “fetei-lebădă”, simbol al purității și feminității și pe al ei iubit Siegfried, a cărui iubire sinceră reușește să spulbere vraja care o ținea captivă.
Dat fiind faptul că prima reprezentare a lucrării la Teatrul Bolșoi în 1877 a fost primită cu scepticism din partea publicului, Ceaikovski și-a petrecut ultimii ani din viață fără a anticipa dimensiunea succesului de care Lacul lebedelor avea să se bucure după premiera sa absolută de după moartea sa, la 15 ianuarie 1895, în coregrafia lui Marius Petipa (actele I și III) și a lui Lev Ivanov (actele II și IV).
Premiera actualei montări, semnată de Vasile Solomon, respectând caracterul clasic original, a avut loc pe scena Operei Naționale Române Cluj-Napoca la 10 februarie 2016, la doar câteva luni după succesul de care spectacolul s-a bucurat pe teritoriul Chinei, cu prilejul turneului susținut Ansamblul de balet al Operei Naționale Române (septembrie-octombrie 2015). Aceeași producție coregrafică a fost prezentată de artiștii Operei clujene, în premieră națională, în cadrul unui eveniment excepțional, pe o scenă special amenajată pe Lacul Chios al Parcului Central din Cluj-Napoca, unde glisarea lebedelor a prins un contur unic.
Repetiția generală are trei pauze şi se încheie în jurul orei 21.00