Sala mare
distribuție
INA HUDEA - Regia artistică
LILIANA MORARU - Scenografia
MARIUS TODA - Mişcarea scenică, Coregrafia
SEBASTIAN CĂTANĂ (invitat) - Nabucco
CRISTIAN MOGOȘAN - Ismaele
MARIUS BOLOȘ (invitat) - Zaccaria
DRAGANA RADAKOVIĆ (invitată) - Abigaille
LIZA KADELNIK - Fenena
CRISTIAN HODREA - Marele Preot
EUSEBIU HUȚAN - Abdallo
LARISA ȘTEFAN - Anna
ORCHESTRA, CORUL ŞI ANSAMBLUL DE BALET AL OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE CLUJ-NAPOCA
EMIL MAXIM - Maestru de cor
CORNELIU FELECAN - Dirijor cor
IULIAN IOAN SANDU, ALINA SIMONA NISTOR - Asistenţă regie artistică
OCTAVIAN POPA - Preluare mișcare scenică, coregrafie
CRISTINA ALBU - Regie scenă culise
descriere
categorie spectacol: operă
Spectacol Omagial dedicat sopranei Emilia Cătană și baritonului Vasile Cătană, foști prim-soliști ai Operei Naționale Române Cluj-Napoca
Operă în patru acte pe un libret de Temistocle Solera, inspirat din piesa Nabuchodonosor de Auguste Anicet-Bourgeois și Francis Cornu și baletul Nabucodonosor de Antonio Cortesi
Vârsta recomandată: 10+
Alături de impresionantele abilități componistice manifestate cu precădere în genul liric, Giuseppe Verdi (1813 – 1901) – „l’italianissimo” – s-a remarcat în timpul existenței sale prin excelență creativă și prin latura revoluționară, patriotică, fiind un reprezentant de seamă în lupta pentru unificarea Italiei. Totuși, dintre titlurile operelor care îi reflectă atitudinea militantă, Nabucco rezonează într-un mod aparte. După succesul relativ al primelor două opere reprezentate pe scena teatrului Scala din Milano și pierderea treptată a membrilor familiei sale în decurs de doar doi ani (1838 – 1840), Giuseppe Verdi renunțase la ideea de a mai compune. Contactul cu libretul lui Temistocle Solera, inspirat din Vechiul Testament și, implicit, versurile rugative ale viitorului cor al sclavilor evrei – Va pensiero, sull’ali dorate – a avut un impact puternic asupra sa, determinându-l să se întoarcă la arta creatoare. Pe parcursul anului 1841, Verdi a compus opera Nabucodonosor, interpretată în premieră la Scala în anul următor, la data de 9 martie, marcând, fără îndoială, începutul unei cariere artistice strălucitoare și stabilind un record de popularitate păstrat până în zilele noastre.
Subiectul urmărește, pe parcursul celor patru acte, evoluția condiției poprului evreu – de la cea de oprimare la cea de libertate – dar și a atitudinii împăratului Nabucodonosor – întâi de aroganță, apoi de umilință – în fața Dumnezeului Atotputernic. Viziunea regizorală a Inei Hudea respectă concepția dramaturgică originală, în timp ce scenografia Lilianei Moraru prezintă componenta spațială a acesteia într-un context modern, contemporan.
Spectacolul are o pauză şi se încheie în jurul orei 21.00