categorie spectacol: operă

Operă în patru acte (șapte tablouri) pe un libret de Achille de Lauzières-Thémines și Angelo Zanardini, după drama Don Karlos, Infant von Spanien de Friedrich Schiller

Alături de alte titluri înscrise în perioada de maturitate componistică a lui Giuseppe Verdi, opera Don Carlo reflectă noile culmi expresive cucerite treptat și atinse sub imboldul oferit de reforma contemporanului său Richard Wagner în domeniul dramei muzicale. Spre deosebire însă de capodoperele verdiene care s-au bucurat de la început de un mare grad de popularitate și răspândire în lumea teatrului liric european, dar și la nivel mondial (Nabucco, Rigoletto, Trubadurul, La Traviata ș.a.), drumul către recunoaștere al lucrării Don Carlo a fost destul de sinuos.

După premiera de la Paris a primei sale versiuni în limba franceză (intitulată Don Carlos) din 11 martie 1867, opera a fost supusă unor revizuiri și adaptări, atât din punct de vedere al textului, cât și al scenariului, pentru a fi reprezentată la Darmstadt (1868), Senigallia (1868) și pe scena Teatrului Scala din Milano (1884). Celor patru versiuni existente până la acel moment li s-au mai adăugat, de-a lungul timpului, și altele.

Inspirată din drama omonimă a lui Friedrich Schiller, acțiunea operei Don Carlo are loc în perioada războiului dintre Franța și Spania, la mijlocul secolului XVI. Aflat într-o vizită secretă în Franța, Don Carlo – fiul regelui Filip al II-lea al Spaniei – o întâlnește din întâmplare pe Elisabeta de Valois, iar cei doi se îndrăgostesc la prima vedere. Fericirea de a se fi cunoscut nu va dura prea mult însă, mâna Elisabetei fiindu-i promisă tocmai Regelui Filip de către tatăl ei, ca garanție a tratatului de pace dintre cele două țări.

Reîntors în Spania, încercările lui Don Carlo de a-și restabili legăturile cu Elisabeta, acum mama sa vitregă, și de a-și împlini idealul de a guverna Flandra și a-i obține independența, vor fi susținute, pe de-o parte, de credinciosul său prieten Rodrigo, și perturbate, pe de altă parte, de manifestarea urii și a geloziei Principesei Eboli sau de abuzul de putere al Marelui Inchizitor. Finalul tragic atât de specific romantismului literar stă sub semnul neputinței în fața mașinațiilor puterii.

Spectacolul este interpretat în limba italiană cu supratitrare în limba română.

Spectacolul are trei pauze şi se încheie în jurul orei 22.00.
Vârsta recomandată: 10+