Loading Events
GIACOMO PUCCINI
TURANDOT
duminică, 26 noiembrie 2017, ora 18:30
Sala mare

cumpără bilete

  • distribuție
  • descriere

distribuție

VLADIMIR LUNGU (invitat) - Dirijor
RAREȘ TRIFAN - Regia artistică
MIHAI CIUPE - Scenografia

LILLA LEE (invitată) - Turandot
MARIUS VLAD BUDOIU - Calaf, Principele necunoscut
IRINA SĂNDULESCU BĂLAN - Liù, tânără sclavă

SIMONFI SANDOR - Timur, Regele detronat al Tartariei
CRISTIAN HODREA - Ping, Marele Cancelar
EUSEBIU HUȚAN - Pong, Marele Bucătar
CRISTIAN MOGOȘAN - Pang, Marele Administrator
SEBASTIAN BALAJ (debut) - Un mandarin
RUSLAN BÂRLEA (invitat) - Împăratul Altoum
ADRIANA PONGRAC - Călăul


ORCHESTRA ȘI CORUL OPEREI NAȚIONALE ROMÂNE CLUJ-NAPOCA

COPII DIN CORUL ,,JUNIOR-VIP" AL OPEREI NAȚIONALE ROMÂNE CLUJ-NAPOCA ȘI AL COLEGIULUI DE MUZICĂ ,,SIGISMUND TODUȚĂ" CLUJ-NAPOCA - Dirijor: ANCA MONA MARIAȘ

UN GRUP DE ELEVE DE LA LICEUL DE COREGRAFIE ȘI ARTĂ DRAMATICĂ ,,OCTAVIAN STROIA" CLUJ-NAPOCA

EMIL MAXIM - Maestru de cor
CORNELIU FELECAN - Dirijor cor
OCTAVIAN POPA - Preluare mișcare scenică
DAN LUPEA - Regie scenă culise

descriere

categorie spectacol: opera

Operă în trei acte pe un libret de Giuseppe Adami și Renato Simoni, după piesa omonimă de Carlo Gozzi și adaptarea acesteia de Friedrich von Schiller

Vârsta recomandată: 12+

Turandot este ultima dintre operele lui Giacomo Puccini. Acesta s-a stins din viață înainte de a o finaliza, astfel că această responsabilitate i-a revenit, la recomandarea dirijorului Arturo Toscanini, elevului său, compozitorului italian Franco Alfano. Lucrarea se remarcă nu doar prin natura subiectului, diferit de cele abordate până atunci de către Puccini pe fondul curentului verist, care aveau în vedere descrierea vieții de zi cu zi și a realității de cele mai multe ori crude (cel mai sugestiv titlu în acest sens fiind La bohème), ci și prin modul de a portretiza sentimentul iubirii, aflat la baza desfășurării acțiunii.

Povestea se desfășoară într-o vreme îndepărtată, în lumea de basm a orașului chinez Peking, dominat de autoritara prințesă Turandot. Ferm decisă să își păstreze puritatea și independența, aceasta îi întâmpină pe posibilii ei pretendenți cu trei ghicitori dificile și o sentință la moarte, în cazul nerezolvării corecte a acestora. În fapt, opera debutează tocmai cu momentul execuției prințului Persiei, moment în care prințul Calaf, fascinat de frumusețea nemiloasei conducătoare, decide să se lupte pentru a-i cuceri inima, în pofida avertismentelor cu care tatăl său Timur, sclava Liù și cei trei miniștri – Ping, Pang și Pong – încearcă să îl împiedice. Cu toate că prințul dezleagă cele trei enigme, Turandot refuză să îl accepte ca soț, motiv pentru care străinul o va provoca, la rândul său, să îi descopere numele, cu promisiunea că o va elibera de orice angajament. Faptul că doar Timur și Liù îi cunosc identitatea, iar sclava îi poartă lui Calaf o dragoste capabilă să sfideze tortura și moartea se dovedește a fi fatal tinerei care, în urma torturii, se sinucide, fără a dezvălui nimic. Gestul ei are un impact puternic asupra lui Turandot, care recunoaște că l-a iubit și l-a urât deopotrivă, pe prinț, încă din primul moment. Aceasta anunță în fața mulțimii din Peking noul nume al curajosului străin, și anume, Dragostea.

Tensiunea, suspansul, dramatismul acțiunii, evoluția pe plan emoțional a protagonistei și multiplele ipostaze în care poate fi identificat sentimentului iubirii nu puteau fi redate la nivel muzical decât prin mijloace de mare expresivitate. În timp ce melodiile chinezești prezente în partitura operei și timbralitățile caracteristice Orientului Îndepărtat (în special cele de percuție) asigură păstrarea fondului sonor adecvat, strălucitoarele discursuri vocale ale soliștilor exprimă, pe de o parte, dramatismul și conflictul interior al rolului principal feminin, și eroismul, pasiunea și dorința de putere a celui masculin, pe de altă parte. De altfel, discursul tenorului din opera Turandot este recunoscut pentru gradul de dificultate și măiestria cu care interpreți de talie mondială ca Mario del Monaco, Giuseppe di Stefano, Placido Domingo, José Carreras sau Luciano Pavarotti l-au pus în valoare, iar a doua arie a lui Calaf – Nessun dorma! de la începutul actului al III-lea – este una dintre cele mai populare din istoria genului operei.

Spectacolul are două pauze şi se încheie în jurul orei 21.00

galerie foto

Foto: Nicu Cherciu